La mulți ani!

Respectând întru totul vorbele lui Nelson Mandela, cum că „dacă-i vorbești cuiva într-o limbă pe care o înțelege, ceea ce-i spui îi ajunge la creier, dar dacă îi vorbești în limba maternă, ceea ce-i spui îi ajunge la suflet”, mica noastră echipă urează tuturor cititorilor, indiferent de etnie, „La multi ani!” și să ne vedem cu bine în 2012!

Kali xronia!

Yeni yılınız kutlu olsun!

Canı senenız kayirli bolsin!

Alles Gute zum neuen Jahr!

Shnorhavor nor tari!

честита нова година (Chestita nova godina!)

С Новым Годом (S novim godom!)

Adina BOCAI

Sorina ASAN

Ghiulșen ISMAIL

Formația „Mandolinata”, invitat special

Ca în fiecare an, membrii Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța, au dat startul sărbătorilor de iarnă în preajma zilei de 6 decembrie. La sediul forumului s-au reunit mare parte dintre membri și invitații lor. A devenit deja o tradiție ca pentru fiecare manifestare, organizatorii să pregătească o surpriză. De data aceasta, surpriza a fost prezența Grupului de mandoline a Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanța, „Mandolinata”, care au interpretat colinde, vocile cristaline fiind completate de acordurile instrumentelor muzicale. O încântare, așa au apreciat spectatorii evoluția mandoliniștilor. Cel mai mic membru al grupului, Lizuca, avea 4 ani, și, cu toate că nu poate încă să stăpânească instrumentul cu coarde, a urmărit cu atenție indicațiile coordonatorului grupului, ajutându-și colegii cu vocea-i cristalină specifică vârstei.

Spiritul sărbătorilor a fost adus astfel în rândul comunității germane în acordurile colindelor tradiționale, dar un spectacol precum cel pregătit de „Mandolinata” nu se putea încheia decât în același spirit de profesionalism, pe ritmurile faimosului Marș al lui Radetzsky, interpretate, de asemenea, de grupul de mandoliniști. Nu au lipsit nici bucatele tradiționale pregătite de membrele comunității germane și mesajele de sărbători rostite de președintele forumului constănțean, Walter Rastatter.

79.200 mii lei (79,2 milioane lei) din totalul fondurilor prevăzute în bugetul pe 2012 vor merge și anul acesta la organizațiile comunităților etnice din România. Sprijinul financiar acordat organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat a crescut comparativ cu anul trecut când Executivul a pus deoparte pentru aceleași organizații suma de 73.700 mii lei. De cei mai mulți bani se bucură și anul acesta Uniunea Democrată Maghiară din România.

Modul de repartizare a banilor a fost stabilit de Guvern prin hotărâre și conform acutului normativ, situația stă astfel: Asociaţia Italienilor din România  RO.AS.IT. va primi anul acesta suma de 1.661 mii lei, Asociaţia Liga Albanezilor din România va primi și ea 1.386 mii lei, pentru Asociaţia Macedonenilor din România au fost alocați 1.890 mii lei, Asociația Partida Romilor „Pro-Europa” va primi 11.164 mii lei, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România se bucură de un buget de 4.340 mii lei, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România are alocată suma de 2.580 mii lei, în timp ce Forumul Democrat al Germanilor din România va primi 6.217 mii lei. Uniunea Democrată Maghiară din România beneficiază, în continuare, de suma cea mai mare, respectiv 17.100 mii lei. Pentru Uniunea Armenilor din România Guvernul a alocat suma de 3.375 mii lei, pentru Uniunea Bulgară din Banat – România 2.785 mii lei, pentru Uniunea Croaţilor din România 1.940 mii lei, Uniunea Culturală a Rutenilor din România 1.172 mii lei, Uniunea Democrată Turcă din România va primi 2.924 mii lei, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 2.748 mii lei, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 3.255 mii lei, Uniunea Elenă din România 3.014 mii lei, Uniunea Polonezilor din România va primi suma de 2.024 mii lei, Uniunea Sârbilor din România 3.086 mii lei, iar Uniunea Ucrainenilor din România va beneficia de suma de 6.461 mii lei.

Banii vor fi folosiţi pentru cheltuieli de funcţionare a sediilor, costuri de personal, acţiuni culturale, investiţii în bunuri mobile şi imobile, cofinanţarea programelor UE.

Actul normativ mai prevede că, la solicitarea Departamentului pentru Relaţii lnteretnice şi cu aprobarea ordonatorului de credite, vor putea fi acordate avansuri de până la 30% din valoarea contractelor de finanţare încheiate pentru derularea acţiunilor, programelor şi proiectelor interetnice şi de combatere a intoleranţei, fără solicitarea unei scrisori de garanţie bancară.

Fondurile sunt alocate în baza Legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care stabileşte că subvenţia de la bugetul de stat destinată partidelor este acordată în funcţie de numărul de voturi primite în alegerile parlamentare şi în alegerile locale.

Direcția Județeană de Statistică a furnizat, de curând, primele rezultate înregistrate în urma recensământului populației din octombrie 2011, atât la nivel național, cât și pe județul Constanța.

Potrivit datelor provizorii, populaţia stabilă a judeţului Constanța ar fi de 630,7 mii persoane, din care: 612,1 mii au fost persoane prezente, iar 18,6 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile, 427 mii persoane aveau domiciliul1/reşedinţa2 în municipii şi oraşe (67,7%), iar 203,7 mii persoane locuiau în comune (32,3%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Constanța se situează pe locul 6 în ierarhia judeţelor.

Cum componenta etnică a fost întotdeauna una dintre caracteristicile de bază ale județului Constanța, prezentăm pe larg situația provizorie în acest sens.

Potrivit comunicatului de presă transmis de Direcția Județeană pentru Statistică, „înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică”.

Datele de până acum relevă faptul că  din totalul populaţiei stabile a judeţului, 567,8 mii persoane (90%) s-au declarat români. Celelalte etnii totalizează 10% din populaţia stabilă, majoritare fiind cea turcă (3,3%), tătară (3,1%) şi romă (1,3%). La celelalte etnii s-au înregistrat procente de sub 1% pentru fiecare în parte. Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 1073 persoane, reprezentând 0,1 % din populaţia stabilă a judeţului.

Minoritățile în cifre la nivel național…

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din octombrie 2011 populația stabilă a României numără 19.042.936 persoane.

Aceleași rezultate provizorii relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români.

Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română estemajoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţinemajoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%),  Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane), Timiş (6,0 mii persoane), Suceava (5,7 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,6 mii persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş-Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane).

O proporţie de 87,7% dintre ruşii-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane), Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane).

În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,7 mii persoane).

Redăm în continuare situația la nivel național, dar și la nivel de județ a comunităților etnice, așa cum a fost prezentată în date provizorii de Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică.

În perioada 24 – 26 septembrie, la ArCuB, în București, au avut loc numeroase manifestări dedicate Zilei Europene a Limbilor, derulate sub numele „LinguaFEST”.

Organizatorii au fost Reprezentanța Comisiei Europene în România, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, Primăria Generală București – Direcția de Cultură, Educație, Tineret și Sport, Centrul de Proiecte Culturale ArCuB.

Au participat reprezentanți ai mai multor comunități etnice din România care au expus atât creații literare și manuale școlare în limbile română și în limbile materne, cât și obiecte tradiționale, specifice fiecărei comunități participante. În sala de spectacole au evoluat și cinci trupe de teatru, formate din tineri, care au prezentat scurte piese de teatru în limbile germană, maghiară, italiană, ucraineană și ebraică, lucrările puse în scenă fiind dintre cele mai reprezentative pentru cultura comunităților respective. Nu au lipsit nici muzica și dansurile specifice comunităților etnice.

Printre participanții la manifestările LinguaFEST s-au numărat Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România, Uniunea Elenă din România, Asociația „Liga Albanezilor” din România, Asociația Macedonenilor din România, Asociația Italienilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Comunitatea Rușilor – Lipoveni din România, Uniunea Polonezilor din Românilor „Dom Polski”, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Democrată Turcă din România împreună cu Centrul de Cercetare și Cultură Turcă din Galați, precum și reprezentanți ai Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” – București, ai British Council și ai Școlii „Shakespeare” din București.

La standul UDTTMR au fost expuse lucrări publicate sub egida uniunii, atât manuale pentru predarea limbii tătare, cât și creații literare scrise în limba maternă a comunității și în limba română. Cei mai mulți dintre vizitatorii care au poposit la standul UDTTMR și-au manifestat interesul pentru lucrări care se referă la istoria tătarilor din România. Cei interesați au avut ocazia să învețe chiar și câteva cuvinte și expresii uzuale în limba tătară.

LinguaFEST a fost un bun prilej pentru toate comunitățile etnice participante să-și promoveze deopotrivă limbile materne, dar și să cunoască specificul celorlalte limbi minoritare care se folosesc pe teritoriul țării noastre.

Începând din anul 2001, ziua de 26 septembrie este dedicată celebrării limbilor europene. În Europa sunt recunoscute, în prezent, 23 de limbi oficiale și peste 60 de comunităși autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară.

Liderii minorităţilor naţionale s-au reunit săptămâna aceasta, la Bucureşti, pentru a lua parte la lucrările plenului Consiliului Minorităţilor Naţionale. La reuniune au luat parte preşedinţi ai organizaţiilor aparţinând comunităţilor etnice din România şi reprezentanţii acestora în Parlament. Evenimentul a fost găzduit de Grupul UDMR din cadrul Camerei Deputaţilor.

În debutul reuniunii a fost prezentată noua conducere a Departamentului pentru Relaţii Interetnice formată din Katalin Lacziko Enikö, secretar de stat, şi subsecretarii de stat Christiane Gertrud Cosmatu şi Aledin Amet.

În cadrul discuţiilor s-a propus elaborarea unui Ghid de utilizare a fondurilor nerambursabile care să fie transmis tuturor organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale şi au fost stabilite sumele alocate de la buget pentru anul în curs.

Printre participanţii la reuniune s-au aflat preşedintele UDTR, Osman Fedbi, deputaţii Ibram Iusein (UDTR) şi Amet Varol (UDTTMR).

Ministerul Afacerilor Externe a găzduit în data de 12 iunie cea de-a doua rundă de consultări a reprezentanţilor organizaţiilor minorităților naţionale cu privire la primul raport întocmit după monitorizarea şi aplicarea „Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare”. Consultările au fost organizate de DRI cu sprjinul MAE şi au fost moderate de secretarul de stat Enikö Katalin Lacziko împreună cu  Oana Rogoveanu, director al Direcţiei Drepturile Omului, Protecţia Minorităţilor şi Consiliul Europei. Comitetul de experţi al Cartei limbilor regionale sau minoritatre a fost reprezentat de profesorul Ion Diaconu. În cadrul reuniunii au fost discutate rezultatele primei monitorizări şi recomandările comitetului de experţi ai Consiliului Europei.

Printre problemele ridicate de reprezentanţii comunităţilor etnice au fost cele legate de învăţământ, care aşa cum au precizat participanţii din partea Comunităţii Ruşilor – Lipoveni, ţin de dificutăţi în echivalarea diplomelor absolvenţilor care studiază în Federaţia Rusă. Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, a propus ca în localităţile în care există populaţie de etnie turcă într-un procent de 20% să fie angajaţi în administaţia locală consilieri de etnie turcă, iar pe lângă tribunale şi judecătorii să fie angajaţi interpreţi de limba turcă. Ervin Ibraim a mai spus că ar fi necesară o suplimentare a locurilor pentru etnicii turci la Academia de Poliţie şi la Poliţia de Frontieră, un singur loc pentru toate minorităţile, altele decât cea maghiară, fiind insuficient, deoarece există multe cereri din partea tinerilor. În ceea ce priveşte învăţământul, liderul UDTR a afirmat că membrii comunității nu doresc învăţământ în limba turcă, ci studiul limbii turce ca limbă maternă și al religiei islamice în şcolile din judeţele Constanţa şi Tulcea, unde populaţia de etnie turcă se găsește în număr mare. Etnicii turci dispun de învăţământ parţial în limba turcă la Colegiul „Kemal Atatürk” din Medgidia. La consultări a luat parte și Icbal Anefi, inspector școlar de specialitate – limba turcă în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, care a făcut parte și din delegația UDTTMR și care a facut precizări referitoare studierea limbilor tătară şi turcă.

Conform declaraţiilor reprezentanţilor minorităţilor naţionale prezenţi la consultări şi pe baza unui chestionar pe care conducerea organizaţiilor din CMN  trebuie să  îl completeze, va fi întocmit cel de-al doilea raport al autorităţilor române privind punerea în aplicare a Cartei Europene a limbilor regionale şi minoritare. Chestionarul cuprinde întrebări referitoare la administraţia locală, justiţie, mass-media, cultură şi relaţii transfrontaliere. La convorbiri au mai luat parte şi subsecretarii de stat din cadrul DRI, Gertrud Cosmatu şi Aledin Amet.

Germanii din Constanța s-au reunit în cadrul unei mese rotunde pentru a cinsti memoria înaintașilor lor, la împlinirea a 70 de ani de la deportarea în fosta URSS. Evenimentul a avut loc la începutul săptămânii și a fost organizat de Forumul Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța.

Deși numărul germanilor din Constanța deportați în urmă cu 70 de ani în fosta Uniune Sovietică a fost de ordinul zecilor, comparativ cu cei aproximativ 80.000 din toată țara, durerea celor rămași acasă a fost la fel de mare. Tragicele evenimente și-au pus amprenta atât pe cei duși cu forța la muncă la mii de kilometri distanță de casă, cât și pe cei rămași acasă. Copiii de odinioară sunt astăzi sunt oameni maturi, cu nepoți la rândul lor, și lăcrimează încă atunci când cineva vorbește despre deportare. Le vine în minte instantaneu tabloul cu tatăl care, pe când ea, doamna în vârstă de astăzi, avea numai cinci ani, s-a aplecat într-o seară deasupra patului, a sărutat-o pe frunte și a plecat. „A fost ultima dată când l-am văzut”, își amintește femeia.

Un altul, bunic acum, care își dorește din toată inima ca nepoatele sale să-i cunoască originile germane de care este mândru, le spune cu durere în suflet că marcat de anii petrecuți în fosta Uniune Sovietică, la întparcere, tatăl său nu a vrut nicicum să își învețe copiii limba germană. O altă membră a comunității abia reușește să își ducă ideea la bun sfârșit, printre suspine… plânsul o doboară, îi înăbușă vocea și se pierde de multe ori în detalii, atâta cât să își mai revină puțin, să își poată relua din nou povestea cum mama ascundea mâncarea pentru a avea ce să le dea copiilor să mănânce, iar pe tatăl său l-au luat din spatele casei, ca pe un criminal, cu armele îndreptate spre el. Ideea în jurul căreia ea își construiește discursul este aceea că „ai noștri (n.r. germanii) nu făceau politică”. „De sărbători, atunci când mai mulți membri ai familiei se reuneau și petreceam, ei toți cântau în germană în casă, iar eu, copil fiind, aveam datoria de a ține de șase, iar atunci când cineva se apropia pe stradă de casa noastră le bateam în geam să nu mai cânte așa tare”, povestește cu tristețe un alt membru al comunității care are rădăcini jumătate germane și jumătate aromâne.

Așadar, poveștile triste nu mai contenesc… Fiecare are ceva pe cât de nou, pe atât de tragic de povestit. Fiecare își dorește să se revanșeze cumva în fața lumii, a istoriei și a Celui de Sus, măcar prin simpla pomenire a bunicilor și părinților lor.

Dr. Virgil Coman, Șeful Direcției Județene a Arhivelor Statului Constanța, a prezentat cifele și situația oficială a germanilor deportați din Dobrogea, în timp ce președinta Forumului Democrat German din România, filiala Constanța, Anemaria Czernak, a propus realizarea unui film documentar care să permită și celor mai tineri membri ai comunității să își cunoască trecutul adevărat! De asemenea, a existat și propunerea ca toate aceste povestiri de care încă își mai aduc aminte urmașii celor dispăruți în acea perioadă, să fie puse pe hârtie și să fie reunite sub forma unui volum.

Între 4-6 februarie 2015, renumita staţiune balneară din Alpii Bavarezi, Bad Kissingen, a găzduit Seminarul internaţional cu tema Deutsche Siedler in der Dobrudscha. Ansiedlung – Lebenswelten – Umsiedlung (Colonişti germani în Dobrogea. Colonizare – Evoluţie – Repatriere), organizat de Academia Mitteleuropa şi promovat pe baza unei hotărâri a Parlamantului Federal German. Prin urmare, timp de trei zile, specialişti şi pasionaţi ai istoriei germanilor dobrogeni, alături de urmaşi ai celor repartiaţi din Dobrogea în Reich între 1940-1941, aveau să dezbată o serie de teme extrem de interesante.

Lucrările s-au desfăşurat la Centrul Cultural „Der Heiligenhof”, într-o atmosferă colocvială, fiind deschise la data de 4 februarie a.c., orele 18.00, de coordonatorul ştiinţific al reuniunii, domnul Gustav Binder, care i-a introdus pe cei prezenţi în tematica seminarului. A urmat apoi comunicarea domnului Dr. Josef Sallanz din Berlin/Mainz cu titlul 100 Jahre deutsche Siedler in der Dobrudscha Historischer Rückblick (100 de ani de colonizare germană în Dobrogea. Retrospectivă istorică).

Ziua de 5 februarie a debutat în aceeaşi atmosferă, cu lucrarea domnului Dr. Thomas Schares din Bayreuth, intitulată Darstellung der Lebenswelten der Dobrudschadeutschen in Literatur und Publizistik der Zwischenkriegszeit (Reflectarea vieţii cotidiene a germanilor dobrogeni în literatura şi publicistica interbelică). La rândul său, doamna Czernak Anemaria de la S.J.A.N. Constanţa a reliefat activitatea Forumului Democrat German din Constanţa, de la înfiinţare şi până în prezent. Şeful S.J.A.N. Constanţa, Dr. Virgil Coman, le-a captat atenţia celor prezenţi cu comunicarea Die Rücksiedlung de Deutschen aus der Dobrudscha ins Reich 1940-1941 (Repatrierea etnicilor germani din Dobrogea în Reich 1940-1941 – repere arhivistice), după care a rulat filmul documentar Die vergessenen Kirchen der Dobrudscha (Bisericile uitate din Dobrogea), 2008. A urmat apoi domnul Dipl. Ing. Sebastian Szaktilla din Budapesta, care a vorbit despre  „Offene Kirche  Malkotsch” – ein Rettungsprojekt („Biserica deschisă din Malcoci” – un proiect de salvare), pentru ca la finalul programului să ruleze un alt film documentar intitulat  Spurensuche in der Dobrudscha (Pe urmele germanilor în Dobrogea), 2010.

Cea de-a treia zi a fost deschisă de domnişoara Susanne Clauß din Freiburg, care a prezentat lucrarea Oh schöne Dobrudscha, Dich grüß ich immerzu” – Lebenserinnerungen an eine verlorene Heimat. Quellen zur Geschichte und Kultur der Dobrudschadeutschen in den Nachlässen Otto Klett/Johannes Niermann (Oh tu Dobroge frumoasă, pe tine te salut mereu – Amintiri  despre patria pierdută. Izvoare ale istoriei şi culturii germanilor dobrogeni  în colecţiile  lui Otto Klett şi Johannes Niermann), după care a rulat filmul documentar Umsiedlungslager – St. Ludwig, Hirschfeld  (Lagărul de repatriere – St. Ludwig, Hirschfeld), 1940.

Finalul reuniunii a fost moderat tot de domnul Gustav Binder, care a lansat invitaţia celor prezenţi să concluzioneze pe marginea temelor supuse dezbaterii, întreaga asistenţă receptând cu interes informaţiile inedite prezentate pe parcursul celor trei zile.

Ziua Minorităților Naționale care, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 881/ 1998, este marcată, în prezent, an de an, la data de 18 decembrie, ar putea fi sărbătorită la data de 21 mai. Propunerea aparține Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României și a fost supusă, astăzi, votului celor 13 reprezentanți ai minorităților naționale prezenți la ședința Comisiei de Cultură a Consiliului Minorităților Naționale, care se desfășoară la începutul acestei săptămâni la Constanța. Principalul motiv pentru care sărbătoarea ar putea fi stabilită pentru altă dată decât actuala este acela că tot pe 18 decembrie se sărbătorește la nivel internațional de data aceasta și Ziua Migrantului, cele două sărbători riscând să se confunde. Prezentă la întâlnirea Comisiei de Cultură, Rodica Precupețu, șefa Serviciului de Programe și Relații cu Societatea Civilă și Organisme Internaționale, a precizat că această zi are o semnificație deosebită pentru minoritățile etnice din România, fapt pentru care trebuie să i se acorde atenția cuvenită, dar și bugetele pe măsură, în baza unor proiecte bine elaborate. Acest lucru nu este posibil de cele mai multe ori din cauza faptului că sfârșitul de an pune probleme financiare și la DRI.

Toți reprezentanții minorităților etnice participante la ședința Comisiei de Cultură din cadrul CMN de ieri au votat în favoarea mutării Zilei Minorităților de pe 18 decembrie pe 21 mai.

Următoarul pas va fi avansarea unui proiect legislativ în acest sens.

Forumul Democrat al Germanilor din România – filiala Constanța a marcat vineri, 9 octombrie, la Biblioteca Județeană „I.N. Roman”, Ziua Unității Germane, împlinirea a 25 de ani de la constituirea organizației care îi reprezintă pe germanii de la malul mării, dar și tradiționala sărbătoare Oktoberfest.

Prezent la eveniment, Prof. Univ. Dr. Valentin Ciorbea a făcut o scurtă incursiune în istoria Germaniei, accentul căzând, bineînțeles, pe momentul reunificării. În discursul său, istoricul a vorbit și despre rolul și importanța comunității germane pe teritoriul țării noastre. „Istoria Europei este de înțeles mai bine dacă ne gândim la rolul pe care l-au jucat germanii încă din Antichitate. Germania este o forță, o locomotivă a economiei europene. Forța ei economică ține echilibrul Europei. Conaționalilor noștri, etnici germani, le urez „La mulți ani!”, iar poporului german, să aibă grijă de Europa”, a spus Prof. Univ. Dr. Valentin Ciorbea.

Desfășurat în Aula Bibliotecii „I.N. Roman” din Constanța, evenimentul a avut o accentuată conotație culturală. Moderatorul evenimentului, președintele filialei Constanța a Forumului Democrat al Germanilor din România, Annemarie Czernak, a vorbit despre câteva simboluri specifice culturii germane.

Nu au lipsit nici surprizele. De data aceasta, Corul „Ion Pelearcă” a interpretat trei melodii, prima dintre ele fiind imnul sașilor, imn prezentat publicului pentru prima dată în anul 1845. „Este un imn dedicat oamenilor și locurilor, elogiind frumusețea Transilvaniei”, a spus Annemarie Czernak.

Printre oaspeți s-au mai regăsit subprefecții județului Constanța, Ersun Anefi și Levent Accoium, dr. Virgil Coman, șeful Direcției Județene a Arhivelor Statului Constanța, dar și directorul Bibliotecii Județene „I. N. Roman”, Dr. Corina Apostoleanu, alături de numeroși membri ai comunității germane din Constanța.

La finalul manifestării, participanții s-au putut bucura și de bucate tradiționale, specifice bucătăriei germane.

Ziua Unității Germane se sărbătorește la data de 3 Octombrie.

Ziua Unității Germane, marcată an de an la data de 3 octombrie, va fi sărbătorită și anul acesta și la Constanța. Forumul Democrat al Germanilor din România filiala Constanța anunță organizarea unui eveniment dedicat acestei sărbători, eveniment la care va participa însuși Ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Werner Hans Lauk. Evenimentul va avea loc luni, 10 octombrie 2016, începând cu ora 17,00, în Aula Bibliotecii Județene „I.N. Roman” din Constanța.

Anul acesta se împlinesc 26 de ani de la reunificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă a Germaniei, petrecută integral la data de 3 octombrie 1990, zi care a devenit sărbătoarea națională a Republicii Federale Germania.

Membrii Comisiei de Cultură, Culte și Mass-Media a Consiliului Minorităților Naționale s-au întrunit miercuri, 8 februarie, în cadrul primei ședințe de lucru pe anul 2017. AU participat reprezentanți ai următoarelor organizații: Uniunea Elenă din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Comunitatea Rușilor – Lipoveni din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Partida Romilor „Pro-Europa”, Asociația Liga Albanezilor din România, Uniunea Croaților din România, Uniunea Democrată Turcă din România și Asociația Italienilor din România Ro.As.It.  Întâlnirea s-a desfășurat în prezența secretarului de stat din cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Aledin Amet, a subsecretarului de stat Christiane Gertrud Cosmatu, și a consilierilor Rodica Precupețu și Liliana Bărbulescu.

În cadrul ședinței, unul dintre punctele de pe ordinea de zi a fost desemnarea unui nou comitet de conducere al comisiei. Astfel că, în urma votului membrilor comisiei, Serin Turkoglu (UDTR) a fost realeasă în funcția de președinte al comisiei, Ioana Grosaru (Ro.As.It.) – vicepreședinte al comisiei, iar Svetlana Crăciun (CRLR) – secretar.

Cu acest prilej, membrii comisiei au prezentat și programul activităților culturale pentru anul 2017, precum și problemele cu care se confruntă comunitățile etnice.

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a găzduit marți, 21 februarie, o acțiune dedicată Zilei Internaționale a Limbii Materne. Evenimentul a fost un bun prilej de reunire a reprezentanților mai multor comunități etnice și de promovare a valorilor identitare. În cadrul evenimentului s-a vorbit deopotrivă în limba română, dar și în limbile armeană, greacă, bulgară, rusă și tătară, și s-au recitat poezii atât în limba română, cât și în limba fiecărei minorități etnice participante. Indiferent de limba vorbită, participanții la eveniment au punctat faptul că toate limbile pământului sunt la fel de importate, o ierarhizare a importanței graiurilor fiind imposibilă. Limba maternă este parte a identității și un factor determinant în definirea unei comunități etnice. Dobrogea este locul unde conviețuiesc de sute de ani diferite minorități etnice, fapt pentru care ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost definit nu de puține ori drept un model de conviețuire interetnică și interreligioasă. Aici, turcii, tătarii, grecii, armenii, bulgarii, germanii, rușii-lipoveni, italienii, romii, ungurii au fost mereu un exemplu de conviețuire, toleranță și respect.

Același principiu al promovării multiculturalității a fost și laitmotivul evenimentului organizat marți, 21 februarie, de Biblioteca Județeană „I.N. Roman” Constanța. Gazda manifestării, directorul Corina Apostoleanu, a vorbit despre importanța folosirii și mai ales a păstrării și promovării limbilor materne, lansând participanților atât invitația de a se exprima în limba maternă, dar și de a o promova atât în sânul comunităților din care provin, cât și în rândul populației majoritare. Au participat la eveniment reprezentanți ai comunităților armeană, bulgară, greacă, tătară și ai rușilor-lipoveni.

Ziua Internațională a Limbii Materne se sărbătorește, începând din anul 2000, în fiecare an, la data de 21 februarie. Această zi a fost proclamată Ziua Internațională a Limbii Materne în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999.

Membrii Comisiei pentru Cultură, Culte și Mass-Media din cadrul Consiliului Minorităților Naționale s-au întrunit miercuri, 15 martie, în ședința lunară în cadrul căreia au supus dezbaterii programul activităților pentru anul 2017.

Ședința, care a avut loc la sediul Uniunii Elene din București, a fost prezidată de președintele comisiei, Serin Turkoglu, care i-a avut alături pe secretarul de stat Aledin Amet și subsecretarul de stat Christiane Gertrud Cosmatu. De asemenea, la ședință a participat și consilierul din cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Rodica Precupețu, care a prezentat participanților programul activităților culturale pe anul 2017, întocmit în urma propunerilor înaintate de organizațiile minorităților naționale.

Astfel că, și anul acesta organizațiile minorităților naționale vor participa la evenimente precum Târgul Societății Civile ONGFest (luna mai), la Salonul de muzică și carte de la Sinaia, organizat în fiecare an, în luna august, de AMPLUS în colaborare cu DRI, la Festivalul ProEtnica de la Sighișoara, programat, de asemenea, pentru luna august, atunci când va avea loc în Bulgaria și programul UNESCO „Metamorfoze”. În luna septembrie, la Ploiești se va desfășura Festivalul „Alfabetul conviețuirii”, în luna octombrie, la Iași va avea loc Festivalul „Conviețuiri”, iar în noiembrie, la București, se va desfășura Târgul de carte „Gaudeamus”.

În cadrul ședinței din data de 15 martie au fost lansate invitațiile și la evenimentele organizate în data de 8 aprilie, la București, cu prilejul Zilei Internaționale a Romilor, și la expoziția organizată de Asociația Italienilor din România Ro.As.It., în perioada 27 – 28 aprilie, la Suceava, la Muzeul de Istorie a Bucovinei.

Ședința Comisiei de Cultură, Culte și Mass-Media a CMN a fost urmată de vernisajul expoziției de pictură și grafică „Valul grecesc”, dedicată Zilei Naționale a Greciei, și de lansarea volumului „Sophocles Rasty – Petzalis, farmacist și om de cultură”.

Sursa foto: Facebook – Departamentul pentru Relații Interetnice

În Monitorul Oficial nr. 257 din data de 13 aprilie 2017 a fost publicată hotărârea privind modul de repartizare a sumelor prevăzute la lit. a) din anexa nr. 3/13/02a la bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2017, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, pentru organizațiile minorităților naționale.

Suma totală alocată anul acesta celor 18 organizații ale minorităților naționale este de 105.000.000 lei.

Astfel că, pentru anul 2017, Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. va primi suma de 2.359.000 lei, asociație care reprezintă comunitatea italiană care, potrivit recensământului din anul 2011, numără 3.203 membri.

Asociația Liga Albanezilor din România, care reprezintă oficial comunitatea albaneză, va primi anul acesta 1.990.500 lei. La recensământul din 2002, în România se declaraseră etnici albanezi 520 de persoane, la cei din 2011, aceștia fiind cuprinși la rubrica alte etnii.

Asociația Macedonenilor din România primește anul acesta suma de 2.665.000 lei, bani alocați pentru a răspunde cerințelor și nevoilor unei comunități etnice care, potrivit recensământului din anul 2011, numără 1.264 de persoane.

Asociației Partida Romilor „Pro-Europa” i-a fost alocată pentru anul 2017 suma de 15.458.700 lei. În acest caz, vorbim despre o comunitate care, potrivit datelor oficiale, numără 621.573 de membri.

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România primește anul acesta suma de 6.067.000 lei. Potrivit datelor recensământului din 2011, în România trăiesc 23.487 de ruși-lipoveni.

Organizația care îi reprezintă pe cei 3.271 de evrei din România, respectiv Federația Comunităților Evreiești din România, va primi anul acesta suma de 3.634.200 lei.

Forumul Democrat al Germanilor din România este organizația reprezentativă pentru cei 36.042 de etnici germani. Forumul va primi în 2017 suma de 8.669.500 lei.

Cei mai mulți bani merg și în 2017 la Uniunea Democrată Maghiară din România, organizație care îi reprezintă la nivel oficial pe cei 1.227.623 de maghiari din țara noastră. Este vorba despre suma de 23.725.500 lei.

Uniunii Armenilor din România i-a fost alocată pentru anul 2017 suma de 4.731.000 lei. La recensământul din anul 2011, s-au declarat etnici armeni 1.361 de persoane.

Uniunea Bulgară din Banat – România va primi anul acesta suma de 3.914.500 lei. Și în acest caz, vorbim despre o comunitate formată, potrivit acelorași date oficiale, din 7.336 de membri.

Uniunea Croaților din România are pentru anul 2017 un buget de 2.788.600 lei. La recensământul din anul 2011, s-au declarat etnici croați 5.408 persoane.

Uniunea Culturală a Rutenilor din România primește anul acesta un buget în valoare de 1.683.300 lei. Potrivit unor date, în România ar fi în prezent aproximativ 260 de etnici ruteni.

Uniunii Democrate Turce din România îi revin anul acesta 4.273.500 lei. Organizația reprezintă o comunitate formată, potrivit recensământului din 2011, din 27.698 de etnici.

Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, reprezentanta a două comunități etnice, după cum reiese și din denumire, beneficiază în anul 2017 de un buget în valoare de 3.863.300 lei. Datele oficiale indică că în România trăiesc 13.654 de etnici slovaci și 2.477 de etnici cehi.

Cei 3.668 de greci înregistrați oficial la recensământul din 2011 sunt reprezentați oficial de Uniunea Elenă din România, organizație care primește anul acesta un buget în valoare de 4.231.800 lei.

Bugetul Uniunii Polonezilor din România se ridică anul acesta la suma de 2.865.400 lei. Potrivit datelor oficiale, în România s-au declarat etnici polonezi la ultimul recensământ 2.543 de persoane.

Uniunii Sârbilor din România îi revin anul acesta 4.331.200 lei. Organizația reprezintă, potrivit recensământului din 2011, o comunitate formată din 18.076 membri.

În România trăiesc în prezent 50.920 de ucraineni, organizația care îi reprezintă oficial fiind Uniunea Ucrainenilor din România. Acesteia i-a fost alocat pentru anul 2017 un buget în valoare de 7.748.000 lei.

Trebuie precizat faptul că anul acesta, pentru prima dată după 1990 comunitatea tătară (care, potrivit ultimului recensământ numără 20.282 de etnici), reprezentată oficial în Parlamentul României încă de la început de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România, nu beneficiază de buget, având în vedere faptul că nu are deputat în mandatul 2016 – 2020. În acest context, bugetele celorlalte organizații au fost substanțial mărite, având în vedere că banii care reveneau UDTTMR au fost împărțiți celorlalte 18 organizații.

A treia ediție a „Școlii de radio și televiziune: Minoritățile în direct” va începe vineri, 6 octombrie, la București. Proiectul, organizat de Asociația „Rețeaua de cultură” și finanțat de către Departamentul pentru Relații Interetnice – Guvernul României, va reuni și anul acesta 50 de tineri din rândul comunităților etnice din România interesați de domeniul media.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Asociația „Rețeaua de cultură”, proiectul „Școala de radio și televiziune: Minoritățile în direct – III” vizează organizarea de seminarii și ateliere privind formarea celor 50 de participanți. Aceștia vor fi inițiați în tehnica de realizare a unor materiale radio și tv, de la ideea de concepere, documentare, structurarea informației, construirea unui text, filmarea sau înregistrarea propriu-zisă, prelucrarea și aranjarea materialelor din punct de vedere tehnic, precum și difuzarea acestora.

Partenerii evenimentului sunt: Societatea Română de Televiziune, Centrul Rus de Știință și Cultură, Departamentul Mass-Media al Partidei Romilor, TNT Studio, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București.

Proiectul se va încheia luni, 9 octombrie.

Patru artiști talentați, cu legături strânse atât cu România, cât și cu Germania, vor urca joi, 1 martie 2018, începând cu ora 20,00, pe scena ARCUB din București, în cadrul sesiunii de JAZZ.

În prima zi de primăvară calendaristică, Oana Chiţu (Germania/România), Dejan Iovanovic (acordeon, Serbia), Valeriu Caşcaval (ţambal, Germania/Republica Moldova) şi Anton Slavici (vioară, România/Republica Moldova) vor susține un concert care va aduce împreună Berlinul anilor ‘20 şi Bucureştiul anilor ’30, într-o prelucrare jazzistică proprie. Muzica berlineză de cabaret, avangardistă şi nostalgia şlagărelor bucureştene, inspirate şi din filonul balcanic vor vorbi, la unison, despre o epocă plină de viaţă şi culoare. Organizatorii evenimentului „Berlin – București eterna poveste” sunt Ambasada Germaniei în colaborare cu Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti – ARCUB.

„E poate o ocazie unică să asistaţi la un dialog efervescent între cele două tendinţe muzicale, deloc incompatibile, cu treceri de la „Lili Marlen” şi „Ich bin von Kopf bis Fuß auf Liebe eingestellt” la „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară” şi „Sub balcon eu ţi-am cântat o serenadă”, spun organizatorii.

Oana Chiţu şi ansamblul său vor susţine un concert şi vineri, 2 martie, la Reşedinţa Ambasadorului Germaniei.

Ziua în care s-au împlinit 50 de ani de la trecerea în neființă a renumitului activist american Martin Luther King Jr s-a transformat într-un maraton de voluntariat la nivel național. Inițiativa de a dedica anul acesta ziua de 4 aprilie activităților de voluntariat a aparținut Consiliilor Americane pentru Educație Internațională și Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București care au reușit să mobilizeze peste 200 de parteneri locali în cadrul proiectului intitulat 4/4PentruPrieteni.

Unul dintre evenimentele care au avut loc la nivelul județului Constanța în cadrul acestui proiect s-a intitulat „Voluntariat pentru multiculturalitate” și a fost organizat de publicația online „Interetnica” și Biblioteca Județeană „I.N. Roman”.

Activitatea a adus în prim plan comunitățile etnice din spațiul dobrogean, fiind gândită ca un factor de interacțiune atât între comunitățile etnice, cât și între etnici și populația majoritară. De asemenea, activitatea a avut ca scop conștientizarea importanței implicării necondiționate și dezinteresate a membrilor comunităților etnice în procesul de conservare și promovare a valorilor identitare. Au participat etnici armeni, evrei, greci, romi, ruși-lipoveni, tătari, turci și, bineînțeles, membri ai populației majoritare.

Activitatea „Voluntariat pentru multiculturalitate” s-a desfășurat pe două secțiuni. Prima dintre ele a fost dedicată unui tur multietnic în centrul vechi al Constanței, în deschiderea acestuia Aidun Curt – Mola, consilier superior al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, vordind despre multiculturalitate și respect, valori care definesc viața laolaltă a atâtor comunități etnice, de sute de ani, pe meleagurile dobrogene. Au fost admirate și unele dintre ele vizitate obiective reprezentative pentru comunități etnice din Constanța, precum Moscheea „Carol I”, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Anton de Padova”, Sinagoga, Biserica Armeană „Sfânta Maria” și Biserica Greacă „Metamorphosis”. Ineditul turului a constat în faptul că la fiecare obiectiv rolul de ghid a revenit unui membru din comunitatea pe care o reprezenta din punct de vedere identitar, astfel că, la Moscheea „Carol I” rolul de ghid și mesager i-a revenit profesorului Metin Omer, comunitatea armeană a fost prezentată de Alice Semedichian Platon, în timp ce la biserică rolul de gazdă a fost preluat de preotul Oshakan Khachatryan, iar Mihnea Hagiu a vorbit despre greci și obiectivele grecești din zona veche a Constanței. Deoarece pe parcursul turului, din motive obiective, reprezentanți ai comunităților germane și evreiești nu au putut fi prezenți, rolul de ghid la Biserica Romano-Catolică și la Sinagogă a fost preluat de istoricul Lavinia Dumitrașcu.

Cea de-a doua parte a evenimentului „Voluntariat pentru multiculturalitate” s-a desfășurat la Biblioteca Județeană „I.N. Roman”, acolo unde a avut loc o expoziție tematică ce a aparținut gazdelor, în timp ce reprezentanții comunităților etnice au prezentat cărți și publicații reprezentative. Au vorbit despre literatură, despre scriitori reprezentativi ai comunităților și despre oportunitățile de promovare a limbii materne Alice Semedichian Platon (comunitatea armeană), Dan Bacalu (comunitatea evreiască), Mihnea Hagiu (comunitatea greacă), Ciprian Tudose (comunitatea rușilor-lipoveni), profesor Neriman Ibraim și Narcis Cidem Brăslașu (comunitatea tătară) și profesor Emel Emin (comunitatea turcă). Întâlnirea de la bibliotecă a fost deschisă de directorul instituției, Corina Apostoleanu, care a dorit să puncteze importanța strângerii legăturilor dintre comunitățile etnice și bibliotecă.

De asemenea, nu a lipsit nici de aici ineditul evenimentului acesta constând de această dată în traducerea câte unui citat aparținând lui Martin Luther King în limbile comunităților etnice participante.

Redăm, în continuare, citatele traduse:

„Dacă nu poţi zbura, fugi. Dacă nu poţi fugi, mergi. Dacă nu poţi merge, târăşte-te. Orice ai face, trebuie să mergi înainte.”  – „Եթե չես կարող թռչել՝ վազի‘ր։ Եթե չես կարող վազել՝ քայլի‘ր։ Եթե չես կարող քայլել՝ սողա‘: Ինչ էլ անես, պետք է առաջ գնա‘ս։” (limba armeană)

„Cel care acceptă în mod pasiv răul este tot atâta de implicat în el ca şi cel care-l săvârşeşte.” – „Yamanlıqnı sessīz qabıl etkenler yamanlıqqa taraftar sayılırlar” (limba tătară)

„Un om care nu are pentru ce muri, nu are pentru ce trăi.” – „Iec manuș cai nai les anda soste te merel, mai les anada soste te trail” (limba rromani)

„Ca să-ţi faci duşmani nu trebuie să declari război, e suficient să spui ce gândeşti” – „Για να κανεις τους εχθρους δεν χρειαζεται να κανεις πολεμο, αρχει να πεις τι σκεπτεσε” (limba greacă)

„Vieţile noastre se încheie în ziua când rămânem tăcuţi în privinţa lucrurilor care contează.” – „Yaşamımız, önem verdiğimiz olaylara karşı sessiz kaldığımız gün son bulmaya başlar” (limba turcă)

„Întunericul nu poate fi alungat de întuneric. Numai lumina poate. Ura nu poate fi alungată de ură. Doar dragostea poate.” – „Dunkelheit kann Dunkelheit nicht vertreiben. Nur Licht kann das. Hass kann Hass nicht vertreiben. Nur Liebe kann das” (limba germană)

Ansamblul de dansuri tradiționale tătărești „Qarasu” – UDTTMR Medgidia

Orașul Sulina a găzduit cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului Minorităților Naționale „Serbările Deltei”. Manifestarea, aflată la a XVIII-a ediție, a avut loc în perioada 8 – 9 iunie 2018 și a fost organizată de Consiliul Local Sulina, Primăria Sulina, Casa de Cultură Sulina cu finanțare de la Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Au participat ansambluri ale comunităților tătară, turcă, romă, germană, maghiară, bulgară, sârbă, rușilor-lipoveni, greacă, ucraineană. Invitați au fost Grupul TRIO „Bereghinea” și Caterina Puicescu din Ucraina și Ansamblul Dobrogeanca – Sulina, câștigătorul trofeului festivalului în 2017.

Câștigătorul trofeului de anul acesta a fost desemnat Ansamblul „Qarasu” al Organizației Locale Medgidia a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.